vineri, 14 august 2009

Zidul

Siguranta...ce o fi acest lucru nemaintalnit de catre om. Consider ca e doar un deziderat si ca asa ramane. Siguranta influentata de cuvant care niciodata nu este in ton cu sentimentul ci in unghi opus cu ce vrei sa exprimi pentru ca omul e plin de siretlicuri, de teste, de incercari, de ironii, de sarcasm si le foloseste pe toate la maxim chiar daca uneori ar trebui sa lase armele deoparte.
Daca aducem cuvantul in schema de dupa cortina apare sfiita si sinceritatea caci fara dansa nu se pot pune cuvintele pe portativul dialogului. Cum se poate sa folosim sinceritatea daca folosim armamentul de mai sus. Nu poti fi ironic si siret dar in acelasi timp sincer. Un joc, totul se rezuma la un joc, oamenii si in momentele lor cele mai grele si atunci se joaca cu sentimentele, nu vor sa inteleaga ca totul e spre sfarsit sau ca e prea serios sa ne mai jucam cu sentimentele, se pare ca asta e conditia omului de a isi paria sentimentele la un joc de noroc unde nu stie sa joace. De ce trebuie sa fim fiinte asa de absurde, de ce nu putem sa judecam si sa constientizam ceea ce se intampla in jurul nostru, sa luam seama, si sa analizam, dupa caresa realizam ca ar trebui sa fim mai atenti in ceea ce spunem sau cu sufletul cui ne jucam. Oricum ar fi tot la jocul respectiv ne intoarcem. Jucatori cu ochii de plumb, incununati cu lauri de plumb ce usor, usor isi transforma sufletul in plumb. Nimeni nu vrea sa incerce macar sa imbratiseze spusele directe si afectiunea relativ non mascata, de ce ? pentru ca omul este o fiinta care pana in ultima clipa se apara doar pe sine. Omul prin natura lui este egocentric si asta o mascheaza cu diferite firmituri de alte fapte altruiste sau vorbe inaltatoare. Ma vad o fiinta altruista, multi nu ma vad, dar eu asa ma vad, cred ca ei au dreptate, cred ca sunt egocentric din cale afara si nu imi dau seama, sunt mult prea prost sa imi dau seama ca tot timpul in care am crezut ca sunt altruist defapt am fost un dobitoc. Nu imi place postura de egocentric! ce fac acum? ... aaa Logic, raman in lumea mea asa cum o vad eu altruista si cu sacrificiile care eu le am considerat imense pentru unii oameni si ei au zis ca nu sunt sacrificii, nu imi vine sa cred ca nu am vazut ca defapt eu nu faceam nici un sacrificiu, eu nu am facut niciodata sacrificii, eu nu fac niciun sacrificiu, eu sunt o persoana rea si, si proasta, oarba, cel fara de vedere vede mai departe de mine. Cu toate astea spuse are cineva curajul nebunesc sa afirme ca nu este asa, imi demonstreaza cineva ca eu totusi nu sunt egocentric si ca nu sunt prost, nu ca nimeni nu vrea asta, de ce ar vrea sa iti demonstreze asta, sa te simti tu bine? cine esti tu sa meriti sa te simti bine ? sictir, nu conteaza ce iti demonstreaza sau ce iti zic ceilalti nu? dar de ce asteptam atunci un merci de la un om sau un pardon, sau un te iubesc, sau un dute dracu, daca nu ne intereseaza de ceilalti. Cineva trebuie sa fie care sa aprecieze si care sa arate acest lucru. Cred ca vad pe cineva e o umbra conturata pe un zid, e o umbra care intelege o parte din mine, eu un zid umbrit care poate ma intelege, si ce daca e un zid, e zidul meu si daca el ma intelege o sa invat sa il inteleg caramida cu caramida si sa il accept asa rosu si ars de soare cum e, sau intunecat si rece, e zidul meu, am un zid in fata si nu mi e frica de el oricat de mult sa-r ridica la cer, siguranta exista, siguranta ca acest zid exista si nu mai mult, cine vrea mai mult e bezmetic, nu exista decat siguranta existentei, restul sunt doar mize ale hazardului la jocul sentimentelor, asa ca:
"NOROC, Batrane!"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu