Tacerea ta se aude mai tare
Amfitrion in gand cu ochii spre chemare
Ce doare mai tare o palma sau o alta cautare
Aprinde in taina lumina lunii ce rasare
O noapte printre sunete o alta aruncare in mare
Inghet in loc vazandu-ti chipul
Invat sa nu mai afisez nici ridul
Ce face sa ma vad un om mai mare
Adie taina precum a lu Damocle sabie
Ma face sa ma pierd inversunat de rabie
Si tot zambesc si spun ca iti ofer pamantul
Cand tu imi surazi si imprastii tot cuvantul
As vrea sa ma impac cu gandul
Ca nu am puterea sa ma razboiesc cu dansul
Asculta plansul si suspinul rece al vietii
Observa un militar batran isi scoate epoletii
E timpul ce se pierde in altarul dulce al sortii
Si ochii tai pierduti in amintirea ar ridica si mortii
Dar nu pe mine, ca sunt momente pline
Cand recunosc ca nu ma vezi pe mine
Dar maine....dar maine poate o fi mai bine
miercuri, 24 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
La fiecare ceas sper ca realizezi stradania mea
RăspundețiȘtergereNu-ti cer sa ma intelegi dar te rog nu ma critica
Iti cer sa iti asculti intuitia
Si sa privesti zambind urmatoarea zi.